{"id":510,"date":"2018-05-23T09:46:23","date_gmt":"2018-05-23T09:46:23","guid":{"rendered":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/?page_id=504"},"modified":"2026-04-16T09:31:14","modified_gmt":"2026-04-16T09:31:14","slug":"gallery","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/gallery\/","title":{"rendered":"Gallery"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

OBIECTIVE TURISTICE<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Turnul lui Ovid<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

\u00cen apropierea comunei Turnu-Ruieni este situat turnul de observa\u021bie \u0219i alarm\u0103 \u2013 Turnul lui Ovid. \u00centr-un document, datat \u00een anul 1467, se face referire la \u201cTurnul Capidea\u201d (turnul de piatr\u0103). De numele turnului se leag\u0103 o legend\u0103 care aminte\u015fte c\u0103 poetul Ovidiu, exilat din Roma la Tomis, ar fi poposit \u00een aceast\u0103 zon\u0103 frumoas\u0103. \u00cenc\u00e2ntat de frumuse\u0163ea acestor plaiuri, el ar fi exclamat \u201cCara mihi sedes\u201d (locuin\u0163a mea iubit\u0103), de unde ar fi venit numele ora\u015fului Caransebe\u0219.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Sta\u021biunea Muntele Mic<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Sta\u0163iunea Muntele Mic se afl\u0103 la altitudinea de 1525 m \u015fi de aici, \u00een patru ore, se poate ajunge pe Muntele \u0162arcu (unde exist\u0103 o important\u0103 sta\u0163ie meteorologic\u0103). \u00cen circa trei ore, se ajunge pe Cuntu \u015fi \u00een patru ore, \u00een sta\u0163iunea Poiana M\u0103rului, care se afl\u0103 la altitudinea de 680 m. Un rol important al acestor sta\u0163iuni \u00eel joac\u0103 altitudinea, aerul este curat, izvoarele reci \u015fi priveli\u015ftile superbe. \u00cen lunile de iarn\u0103 recomand\u0103m p\u00e2rtia de ski din sta\u021biune: https:\/\/weski.ro\/camere-live\/<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Cheile Rud\u0103riei<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Privind din amonte, Valea Rud\u0103riei pare un imens \u0219i str\u0103vechi muzeu al tehnicii cu celebrele lui mori de ap\u0103 cu ciutur\u0103, a c\u0103ror vechime se pierde \u00een negura vremii. \u00cen trecut, \u00een \u00eentreaga depresiune a Alm\u0103jului, erau \u00een jur de 300 astfel de mori. Aceste mori se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een peisajul zonei, d\u00e2nd turistului senza\u021bia unei \u00eentoarceri \u00een timp. Morile impresioneaz\u0103 \u0219i prin felul in care au fost construite. Ies \u00een eviden\u021b\u0103 tunelele din st\u00e2nc\u0103 dur\u0103 s\u0103pate nu de ape, ci de<\/em><\/p>\n

oameni, spre a m\u0103ri de zeci de ori for\u021ba \u0219uvoiului ce mi\u0219c\u0103 pietrele, rezultatul fiind f\u0103ina de o rar\u0103 calitate. Fiecare moar\u0103 se afla \u00een grija unei familii care se ocup\u0103 de \u00eentre\u021binerea, func\u021bionarea \u0219i p\u0103strarea ei.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Zona Poiana M\u0103rului<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

\u00centre bijuteriile montane ale Banatului, la loc de frunte, se afl\u0103 Sta\u021biunea Poiana M\u0103rului, a\u0219ezat\u0103 \u00een vatra unui imens amfiteatru \u00een form\u0103 de potcoav\u0103, la o \u00een\u00e2l\u021bime de 500 m. Sta\u021biunea Poiana M\u0103rului este situat\u0103 la o distan\u021b\u0103 de 25 km de ora\u0219ul O\u021belu Rosu, \u00eentr-un decor deosebit de pitoresc, dominat de p\u0103duri r\u0103sp\u00e2ndite \u00eentre Muntele Mic, Nedela \u0219i V\u00e2rful Pietrii.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Schitu Piatra Scris\u0103 <\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

De la Caransebes spre Or\u0219ova, la o distan\u021b\u0103 de 25 km, \u00een localitatea Armeni\u0219, unde drumul \u00eent\u00e2lne\u0219te cu apele Timi\u0219ului, st\u0103 de veghe Schitul Piatra Scris\u0103, care zi \u0219i noapte privegheaza \u0219i se roag\u0103 pentru to\u021bi cei care calc\u0103 pragul acestei a\u0219ez\u0103ri monahale.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n

La Tunele (Cheile Nerei – Beu\u0219ni\u021ba)<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Cu lacurile ei verzi-albastre \u015fi st\u00e2ncile albe \u015fi col\u0163uroase, Rezerva\u0163ia Cheile Nerei-Beu\u015fni\u0163a se fere\u015fte de privirile iscoditoare ale civiliza\u0163iei. Peste s\u0103lb\u0103ticia acestor meleaguri domnesc \u00eenc\u0103 vipera cu corn, libelulele \u015fi licuricii, iar muzica frunzi\u015fului bogat al p\u0103durii este acompaniat\u0103 de glasurile \u015fuvoaielor de ap\u0103, str\u0103pung\u00e2nd necontenit calcarele b\u0103tr\u00e2ne. Parcul p\u0103streaz\u0103, \u00een cele 36.758 de hectare, multe bog\u0103\u0163ii naturale, etnologice \u015fi culturale. Grani\u0163ele lui sunt delimitate de culmi de deal, borne silvice, confluen\u0163e de r\u00e2uri \u015fi v\u0103i. \u00cen cadrul parcului exist\u0103 c\u00e2teva rezerva\u0163ii, dintre care una poart\u0103 acela\u015fi nume, Cheile Nerei-Beu\u015fni\u0163a. Ea este o s\u0103lb\u0103ticie de aproape 4000 de hectare, al c\u0103rei relief calcaros a fost s\u0103pat, m\u0103cinat \u015fi sculptat, \u00een principal, de dou\u0103 r\u00e2uri: Nera \u015fi Beu.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

G\u0103r\u00e2na Jazz Festival & Folk Festival<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

G\u0103r\u00e2na este o localitate din jude\u021bul Cara\u0219-Severin care g\u0103zduie\u0219te, \u00eenc\u0103 din 1997, an de an, Festivalul Interna\u021bional de Jazz. Aici au concertat de-a lungul celor 11 ani arti\u0219ti importan\u021bi din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate precum: Johnny R\u0103ducanu, Teodora Enache, Eberhard Weber \u0219i Reto Weber, Charles Lloyd \u0219i Jason Moran.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Lindenfeld – satul f\u0103r\u0103 locuitori<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Este un sat izolat de munte, ai c\u0103rui locuitori, to\u0163i de origine german\u0103, practicau ocupa\u0163iile tradi\u0163ionale. Fiind at\u00e2t de izola\u0163i, locuitorii Lindenfeldului au fost scuti\u0163i de recrutare \u00een armata austro-ungar\u0103 \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial. \u00cen anul 1924, num\u0103rul lor era de 230. \u00cen cel de-al doilea r\u0103zboi mondial au fost, \u00eens\u0103, mul\u021bi au fost mobiliza\u0163i pe front, iar \u00een 1945 o mare parte dintre ei au fost deporta\u0163i \u00een Uniunea Sovietic\u0103, pentru c\u0103 erau germani. Aceste nefaste evenimente, ca \u015fi perioada comunist\u0103 care a urmat, au lovit greu mica a\u015fezare. Totu\u015fi, \u00een primele decenii postbelice puteau fi v\u0103zu\u0163i \u00een pia\u0163a din Caransebe\u015f, cu delicioasele lor \u201eKirschen\u201d (cire\u015fe).<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Calea Ferat\u0103 Oravi\u021ba-Anina<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

A fost inaugurat\u0103 la 15 decembrie 1863, fiind prima cale ferat\u0103 montan\u0103 (\u0219i a patra construit\u0103) de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei. Realizarea ei a avut ca scop transportul c\u0103rbunelui (huila), extras din minele de la Anina, c\u0103tre Oravi\u021ba \u0219i de acolo mai departe pe Calea ferat\u0103 Oravi\u021ba-Bazia\u0219 p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, spre a fi \u00eenc\u0103rcat \u00een vase de transport fluvial. Are \u00een componen\u021b\u0103 14 tunele cu o lungime total\u0103 de 2.084 m \u0219i 10 viaducte, linia parcurg\u00e2nd Mun\u021bii Aninei. Este una dintre cele mai frumoase c\u0103i ferate din Rom\u00e2nia, dar \u0219i din Estul Uniunii Europene \u0219i a fost supranumit\u0103 Semmeringul Banatului.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Clisura Dun\u0103rii<\/span><\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Clisura Dun\u0103rii este o regiune geografic\u0103 situat\u0103 de-a lungul malului nordic al Dun\u0103rii, \u00een sudul Banatului. Regiunea este limitat\u0103 de r\u00e2ul Nera la vest \u015fi de Cazanele Dun\u0103rii la est. Oriunde, pe teritoriul Clisurii, te poti opri s\u0103 admiri peisajul. Pe o parte, dealuri st\u00e2ncoase, cu parcurile \u0219i rezerva\u021biile naturale, cu p\u0103durile seculare protejate cu soiuri de plante \u0219i p\u0103s\u0103ri unice \u00een lume. Iar pe cealalt\u0103, firul lene\u0219 al Dun\u0103rii.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

0757 021 721 <\/strong><\/p>\n

caransebes@kolping.ro <\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

Termeni si conditii<\/strong><\/a><\/p>\n

ANPC<\/strong><\/a> <\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Pensiunea Kolping<\/strong><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

OBIECTIVE TURISTICE Turnul lui Ovid \u00cen apropierea comunei Turnu-Ruieni este situat turnul de observa\u021bie \u0219i alarm\u0103 \u2013 Turnul lui Ovid. \u00centr-un document, datat \u00een anul 1467, se face referire la \u201cTurnul Capidea\u201d (turnul de piatr\u0103). De numele turnului se leag\u0103 o legend\u0103 care aminte\u015fte c\u0103 poetul Ovidiu, exilat din Roma la Tomis, ar fi poposit […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"visual-builder-template.php","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/510"}],"collection":[{"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=510"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/510\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":960,"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/510\/revisions\/960"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/caransebes.kolping.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=510"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}