OBIECTIVE TURISTICE
Turnul lui Ovid
În apropierea comunei Turnu-Ruieni este situat turnul de observație și alarmă – Turnul lui Ovid. Într-un document, datat în anul 1467, se face referire la “Turnul Capidea” (turnul de piatră). De numele turnului se leagă o legendă care aminteşte că poetul Ovidiu, exilat din Roma la Tomis, ar fi poposit în această zonă frumoasă. Încântat de frumuseţea acestor plaiuri, el ar fi exclamat “Cara mihi sedes” (locuinţa mea iubită), de unde ar fi venit numele oraşului Caransebeș.
Stațiunea Muntele Mic
Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi de aici, în patru ore, se poate ajunge pe Muntele Ţarcu (unde există o importantă staţie meteorologică). În circa trei ore, se ajunge pe Cuntu şi în patru ore, în staţiunea Poiana Mărului, care se află la altitudinea de 680 m. Un rol important al acestor staţiuni îl joacă altitudinea, aerul este curat, izvoarele reci şi priveliştile superbe. În lunile de iarnă recomandăm pârtia de ski din stațiune: https://weski.ro/camere-live/
Cheile Rudăriei
Privind din amonte, Valea Rudăriei pare un imens și străvechi muzeu al tehnicii cu celebrele lui mori de apă cu ciutură, a căror vechime se pierde în negura vremii. În trecut, în întreaga depresiune a Almăjului, erau în jur de 300 astfel de mori. Aceste mori se încadrează perfect în peisajul zonei, dând turistului senzația unei întoarceri în timp. Morile impresionează și prin felul in care au fost construite. Ies în evidență tunelele din stâncă dură săpate nu de ape, ci de
oameni, spre a mări de zeci de ori forța șuvoiului ce mișcă pietrele, rezultatul fiind făina de o rară calitate. Fiecare moară se afla în grija unei familii care se ocupă de întreținerea, funcționarea și păstrarea ei.
Zona Poiana Mărului
Între bijuteriile montane ale Banatului, la loc de frunte, se află Stațiunea Poiana Mărului, așezată în vatra unui imens amfiteatru în formă de potcoavă, la o înâlțime de 500 m. Stațiunea Poiana Mărului este situată la o distanță de 25 km de orașul Oțelu Rosu, într-un decor deosebit de pitoresc, dominat de păduri răspândite între Muntele Mic, Nedela și Vârful Pietrii.
La Tunele (Cheile Nerei – Beușnița)
Cu lacurile ei verzi-albastre şi stâncile albe şi colţuroase, Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa se fereşte de privirile iscoditoare ale civilizaţiei. Peste sălbăticia acestor meleaguri domnesc încă vipera cu corn, libelulele şi licuricii, iar muzica frunzişului bogat al pădurii este acompaniată de glasurile şuvoaielor de apă, străpungând necontenit calcarele bătrâne. Parcul păstrează, în cele 36.758 de hectare, multe bogăţii naturale, etnologice şi culturale. Graniţele lui sunt delimitate de culmi de deal, borne silvice, confluenţe de râuri şi văi. În cadrul parcului există câteva rezervaţii, dintre care una poartă acelaşi nume, Cheile Nerei-Beuşniţa. Ea este o sălbăticie de aproape 4000 de hectare, al cărei relief calcaros a fost săpat, măcinat şi sculptat, în principal, de două râuri: Nera şi Beu.
Gărâna Jazz Festival & Folk Festival
Gărâna este o localitate din județul Caraș-Severin care găzduiește, încă din 1997, an de an, Festivalul Internațional de Jazz. Aici au concertat de-a lungul celor 11 ani artiști importanți din țară și din străinătate precum: Johnny Răducanu, Teodora Enache, Eberhard Weber și Reto Weber, Charles Lloyd și Jason Moran.
Lindenfeld – satul fără locuitori
Este un sat izolat de munte, ai cărui locuitori, toţi de origine germană, practicau ocupaţiile tradiţionale. Fiind atât de izolaţi, locuitorii Lindenfeldului au fost scutiţi de recrutare în armata austro-ungară în timpul primului război mondial. În anul 1924, numărul lor era de 230. În cel de-al doilea război mondial au fost, însă, mulți au fost mobilizaţi pe front, iar în 1945 o mare parte dintre ei au fost deportaţi în Uniunea Sovietică, pentru că erau germani. Aceste nefaste evenimente, ca şi perioada comunistă care a urmat, au lovit greu mica aşezare. Totuşi, în primele decenii postbelice puteau fi văzuţi în piaţa din Caransebeş, cu delicioasele lor „Kirschen” (cireşe).
Calea Ferată Oravița-Anina
A fost inaugurată la 15 decembrie 1863, fiind prima cale ferată montană (și a patra construită) de pe teritoriul actual al României. Realizarea ei a avut ca scop transportul cărbunelui (huila), extras din minele de la Anina, către Oravița și de acolo mai departe pe Calea ferată Oravița-Baziaș până la Dunăre, spre a fi încărcat în vase de transport fluvial. Are în componență 14 tunele cu o lungime totală de 2.084 m și 10 viaducte, linia parcurgând Munții Aninei. Este una dintre cele mai frumoase căi ferate din România, dar și din Estul Uniunii Europene și a fost supranumită Semmeringul Banatului.
Clisura Dunării
Clisura Dunării este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea este limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est. Oriunde, pe teritoriul Clisurii, te poti opri să admiri peisajul. Pe o parte, dealuri stâncoase, cu parcurile și rezervațiile naturale, cu pădurile seculare protejate cu soiuri de plante și păsări unice în lume. Iar pe cealaltă, firul leneș al Dunării.
